Ce sunt exfolianții chimici?

Prima dată când am folosit un exfoliant chimic a fost în anul 2012: crema Glyco-A de la Isis Pharma. Postarea în care am vorbit despre experiența mea cu acest produs a rămas până în ziua de azi cea mai citită postare de pe blogul meu încă de când am început să scriu pe el (postarea o puteți citi aici). Deși neplăcută la început, această experiență s-a dovedit în final una mai mult decât benefică pentru tenul meu și, de atunci, nu am mai renunțat la exfolianții chimici. 

În paralel, în toată această perioadă am folosit și exfolianți mecanici (produse cu particule abrazive), dar de curând am renunțat complet la ei pentru pielea feței (pe corp încă mai folosesc). Motivul este că acele mici particule, oricât de fine ar fi ele și oricât de ușor am masa noi, provoacă la nivelul pielii mici zgărieturi sau chiar tăieturi care sunt la nivel microscopic. Chiar dacă noi nu le vedem cu ochiul liber, ele există. Plus că riscul de spargere a capilarelor este destul de mare. Știam de mult timp despre asta, dar m-am încăpățânat să îi folosesc ani de-a rândul pentru că-mi plăcea foarte mult cum îmi rămânea tenul după. O oarecare exfoliere mecanică mai fac și acum, dar ea se rezumă la folosirea unui prosopel din bumbac umed pentru ștergerea balsamului/untului/uleiului demachiant și un burețel despre care-am scris aici. 

Toată baza e acum în exfolianții chimici. Și pentru că azi vorbeam cu o colegă despre ten acneic și despre diverse subiecte referitoare la îngrijirea tenului, mi-am dat seama că ea nu cunoaște acest concept. Și știu destul de multe persoane în aceeași situație. Probabil că multe dintre voi sunteți destul de documentate pe tema asta, așa că vă rog să-mi lăsați în comentarii eventualele puncte pe care eu nu le-am atins. Evident că nici eu nu le știu pe toate, plus că fiecare dintre noi avem surse diferite de unde ne documentăm. Iar această postare este mai mult o introducere decât o analiză în profunzime. La finalul postării, voi lăsa sursele de unde eu mi-am cules informațiile și pe care personal le consider de încredere. Puteți să nu fiți de acord cu mine! 

Din experiența mea personală, folosirea unui exfoliant chimic îți poate schimba dramatic aspectul tenului. Ceea ce este extrem de important este folosirea ZILNICĂ a unui produs cu factor de protecție solară, indiferent dacă e vară, iarnă, înnorat sau nu. Știu că am mai spus asta de un catralion de ori, dar factorul de protecție solară trebuie folosit zilnic indiferent dacă folosiți exfolianți chimici sau nu, pentru că soarele este principalul factor care duce la îmbătrânirea prematură a tenului. 

Spre exemplu, eu folosesc iarna FPS 30 și vara FPS 50. Și încă un aspect extrem de important în opinia mea este că fondurile de ten/BB Cream-urile și alte produse de machiaj ce conțin FPS sunt total inutile, doamnelor! INUTILE! Pentru ca un produs cu factor de protecție solară să funcționeze, acesta trebuie aplicat în cantități generoase: cel puțin de mărimea unei monede de 50 de bani. Și bănuiesc că nimeni nu aplică atâta fond de ten pe față, nu?! 

Din studiile mele, exfolianții chimici sunt de patru feluri: acizi hidroxi (acid lactic, acid salicilic, acid glicolic etc), retinol și enzime biologice. Și o să-i iau pe rând să vă povestesc ce știu eu despre ei.

Acizii alfa hidroxi (AHA) sunt cunoscuți pentru că elimină celulele moarte de la suprafața pielii, ajutând astfel la reînnoirea celulelor pielii și stimulând formarea de noi celule sănătoase. Rezultatul este o piele mult mai luminoasă și o culoare mai uniformă, conferind totodată un aspect mai tânăr acesteia. 
Deși studiile arată că acidul lactic și acidul glicolic (ambii sunt acizi alfa hidroxi) acționează în mod asemănător, s-a observat faptul că primul dintre ele are efecte benefice suplimentare cum ar fi îmbunătățirea barierei lipidice a pielii, ajutând și la hidratarea acesteia. De asemenea, acidul lactic are un potențial iritant mult mai mic decât cel glicolic.

Acidul salicilic este un acid beta hidroxi (BHA) și acționează diferit de AHA. În primul rând, pătrunde mult mai adânc în piele, ajutând la curățarea porilor în profunzime. Acizii alfa hidroxi nu sunt la fel de eficienți din acest punct de vedere, acționând mai mult la suprafața pielii. De asemenea, acidul salicilic are și proprietăți anti-inflamatorii și antibacteriene. Din aceste motive, este recomandat în special tenurilor cu tendință acneică sau mai sensibile.  
Am mai citit că AHAs sunt recomandați tenurilor uscate, în timp ce BHAs sunt recomandați tenurilor grase. Nu sunt neapărat de acord cu acest lucru, din simplul fapt ca știu persoane care folosesc cu succes AHA, deși au ten gras și invers. 

Nu o să vă vorbesc despre retinol și despre enzimele biologice pentru că nu m-am documentat îndeajuns de bine din acest punct de vedere. Cunosc anumite lucruri despre ele, dar nu îmi sunt mie în cap atât de clare încât să le pot transmite mai departe. Intenţionez să studiez mai în profunzime subiectul, pentru că mă gândesc să introduc în rutina mea și retinolul. 

Din punctul meu de vedere, exfolianții chimici sunt cheia pentru o piele curată. Eu personal nu mă dau în vânt după produsele ce conțin acizi beta hidroxi, ci le prefer pe cele care conțin acizi alfa hidroxi. Cred că aceștia din urmă sunt mult mai potriviți pentru tenul meu și cu aceștia am și văzut în timp rezultate cu adevărat vizibile.
Dacă aveți orice fel de întrebări, lăsați-mi în comentarii și voi face tot posibilul să vă și răspund. 

(http://www.dermalinstitute.com/us/,http://www.glycolicacid.com/, http://www.carolinehirons.com/)